Like most websites we use cookies. If you're happy with that, just carry on as normal - otherwise to find out more click aici.
   
Home   ›   Știri   ›   De ce este important să iubim păsările nu doar pentru frumusețea lor
Printează
Trimite unui prieten

De ce este important să iubim păsările nu doar pentru frumusețea lor

2020.04.03
De ce este important să iubim păsările ...
Lopătar (Platalea leucorodia) _ foto: Andrei Chiș
Cu toții știm cum arată pasărea noastră preferată - dar știm de ce a evoluat ca să arate așa? Descoperă noul proiect uimitor care încearcă să construiască o legătură mai puternică între oameni și natură prin fascinația provocată de anatomia păsărilor.
Ai privit vreodată un lopătar și te-ai gândit care e motivul din spatele formei unice a ciocului său, când alte păsări de apă par să se descurce fără a avea așa ceva?
Caracteristicile fizice ale păsărilor sunt permanent fotografiate, înregistrate și analizate în toată lumea ornitologiei, dar, de obicei, această monitorizare este doar pentru identificarea sau pentru deosebirea exemplarelor de cele ale altor specii similare. De ce au evoluat păsările pentru a avea anumite trăsături fizice, aceasta este o întrebare la care răspunsurile sunt limitate la mici frânturi răspândite în literatura științifică a lumii.
Aceasta este o pierdere - nu doar pentru că adaptările fizice ale păsărilor sunt fascinante, ci și pentru că, cu cât înțelegem mai bine natura, cu atât mai mult o respectăm și ne (re)conectăm cu ea. După cum a spus cândva eminentul explorator și conservator, Jacques Cousteau: „oamenii protejează ceea ce iubesc, iubesc ceea ce înțeleg și înțeleg ceea ce sunt învățați.” În zilele noastre, când rata de pierdere a zonelor naturale este catastrofală, o astfel de educație este esențială pentru schimbarea atitudinii publicului.
Să luăm spre exemplu modestul pițigoi mare (Parus major). Este rotund și pufos, cu ochi ca două mărgele - dar oare știați și că în fiecare iarnă își mărește lungimea intestinului pentru a se adapta la hrana pe care o primește de la oameni, după care îl micșorează pentru a digera insectele pe timpul verii? Data viitoare când vedeți această pasăre comună, este posibil să aveți mai mult respect pentru cum reușește să facă față provocărilor cu care se confruntă pentru a supraviețui.
Cunoștințe de acest fel ajută publicul să înțeleagă de ce este atât de grav când o specie de pasăre este în declin sau chiar dispare. Nu este doar o pasăre frumușică ce dispare undeva, la câteva mii de kilometri distanță, ci este pierderea unei componente vitale dintr-o rețea complexă de interacțiuni. Fără acea specie întregul ecosistem s-ar deregla. Dacă nu știai acest lucru, ai putea crede că dispariția pițigoiului mare dintr-o pădure nu ar conta, căci la urma urmei, există o mulțime de păsări cântătoare asemănătoare, care vor îndeplini același rol. Dar priviti cu atenție la ciocurile lor și veți vedea că toate sunt diferite.
Pițigoiul mare, cu ciocul său subțire ca un ac, se hrănește cu insecte, în timp ce o specie precum botgrosul Coccothraustes coccothraustes, cu ciocul său gros și puternic, preferă să spargă sâmburi tari. Dacă pierdem pițigoiului mare, va trebui să facem față unei invazii de insecte dăunătoare. Pierdem botgrosul? Vom pune capăt răspândirii semințelor pe tot arealul ocupat înainte de această specie.  Înțelegerea anatomiei păsărilor poate explica și de ce anumite amenințări afectează păsările în mod diferit, chiar dacă ele consumă exact aceeași hrană. Pentru că au moduri diferite de a digera hrana, bufnițele pot obține toți nutrienții de care au nevoie chiar și în habitatele poluate, în timp ce răpitoarele diurne, cum ar fi uliul păsărar Accipiter nisus, nu pot. Aceasta poate fi una din cauzele scăderii drastice a populațiilor de păsări răpitoare în pădurile degradate [n.n. păduri afectate care au mai puțini copaci, sau mai puține specii de copaci, plante ori animale, sau care sunt atinse de boli].
Probabil că ai devenit curios să afli mai multe despre viața uimitoare a păsărilor pe care le vezi. Din fericire, Proiectul Ecomorfologic Avian te poate ajuta. Organizată de Biosphere Science Foundation / Fundația de Știință a Biosferei, această inițiativă globală își propune să arate publicului păsările așa cum nu au mai fost văzute până acum, dezvăluind și comunicând fascinantele explicații din spatele anatomiei unice a păsărilor. Atelierele și prelegerile din toată Europa s-au dovedit deja extrem de populare.
Acum vor să răspândească aceste informații către un public și mai larg. Unul dintre obiectivele cheie este crearea unui Atlas ecomorfologic aviar, care să ilustreze și să explice trăsăturile fizice regăsite în universul păsărilor. În loc să clasifice păsările în grupuri de specii înrudite, cum fac majoritatea cărților de specialitate, această delectare vizuală va compara cazuri fascinante de evoluție convergentă, prin care specii diferite de păsări au dezvoltat adaptări asemănătoare pentru a rezolva probleme similare. De exemplu, păsările colibri și ciocănitorile au în cranii canale în care își retrag limbile extrem de lungi, folosite la a bea nectar sau a extrage insecte. O astfel de lucrare cuprinzătoare a caracteristicilor anatomice ale păsărilor nu s-a mai realizat până acum.
Pregătește-te să descoperi răspunsurile la multe din misterele lumii păsărilor - de ce penele bufnițelor au o strălucire roz în lumină ultravioletă? De ce stârcii și alte păsări de apă au trahee atât de lungi, care fac coturi? Echipa intenționează să arate nu doar ce a descoperit, ci și felul în care a descoperit - ceea ce este adesea la fel de fascinant. Oamenii de știință vor lucra cu muzee, grădini zoologice și centre de salvare a animalelor sălbatice pentru a studia probe anatomice. Fotografiile și videoclipurile realizate pentru a surprinde frumusețea păsărilor vor fi examinate pentru informații importante despre fiziologia sau comportamentul lor.
Aceste descoperiri nu numai că vor implica publicul, ci vor susține în mod direct și acțiunile de conservare. Adunând dovezi palpabile ale amenințărilor fizice, precum plasticul sau poluarea, pot atrage atenția cercetătorilor din domeniul conservării și a autorităților.
Proiectul urmărește colaborarea cu finanțatorii și partenerii care pot ajuta echipa de cercetători să difuzeze mesajul prin intermediul rețelelor de socializare, TV și radio, bazându-se pe succesul documentarelor similare precum „Viața păsărilor” de la BBC cu David Attenborough. Poate că într-o zi fiecare om va putea vedea dincolo de penajul frumos, va vedea incredibila capodoperă evolutivă reprezentată cu adevărat de păsări.

Articol scris de Jessica Law
 
Citește întregul articol aici.
De asemenea citiți:

Spring Alive is supported by

HC Group